• Română (România)
  • English (United Kingdom)
Instalati Flash Player pentru a putea vedea playerul.
  • Brâncuși e al meu

    banner Cumintenia Pamantului

  • Regulamentul concursului pentru încredinţarea spre folosinţă a viorii Stradivarius Elder Voicu 1702

    stradivariusConcursul urmează să reintroducă în circuitul artistic vioara Stradivarius Elder Voicu 1702, instrument ce reprezintă o valoare de patrimoniu naţional de care va beneficia, în primul rând, viaţa muzicală românească.

    Citește mai mult...

  • Simfonic: Mozart-Brukner

    Joi, 14 şi vineri 15 noiembrie 2013, ora 19:00

    Orchestra simfonică a Filarmonicii "George Enescu"
    Dirijor: CHRISTIAN BADEA
    Solist: GIULIANO CARMIGNOLA

    Wolfgang Amadeus Mozart - Concertul nr. 4, în re major, pentru vioară şi orchestră, KV 218
    Anton Bruckner - Simfonia nr. 4, în mi bemol major, WAB 104

  • Informaţii despre bilete şi abonamente

    atheneublackPentru mai multe informaţii legate de bilete şi abonamente, vă rugăm să ne contactaţi la numărul de telefon:
    (+4) 021 315 6875
    Pentru orice alte informaţii vă rugăm să ne contactaţi la telefon: (+4) 021 315 2567

    De asemenea, vă invităm să ne urmăriţi şi prin intermediul paginilor de Facebook şi Twitter.

  • George Enescu Philharmonic Records

    orga-1orga-2cupolarocupolaukcop refacereist
    Published by Editura Anima, Colection Coordinator: Cristina Sârbu

Stagiunea 2013 - 2014

Please subscribe to our newsletter

Recital Trio PRO ARTE - 16 noiembrie, ora 19.00, Sala Mare

tri_pro_arteNicolae Licareţ, Anda Petrovici, Marin CazacuCele două Triouri pentru pian, vioară şi violoncel op. 70 fac parte dintr-o perioadă centrală a creaţiei lui Beethoven, un moment de mare inspiraţie, din care mai fac parte Simfonia a V-a şi Simfonia Pastorală; de fapt, Beethoven a scris cele două triouri imediat după ce a terminat Simfonia a VI-a, Pastorala. Trio nr. 5, în re major, op. 70 nr. 1, compus între 1807 şi 1808 are ca subtitlu Trioul fantomelor (Geister-trio). Această denumire a fost dată în clipa în care s-a descoperit că tema utilizată în partea a doua era iniţial destinată unei scene a vrăjitoarelor din piesa Macbeth de Shakespeare la care Beethoven se gândea să compună muzica de scenă.

 
Grădina Episcopiei – locul unde s-a construit Ateneul Român

cupola-copyright-webÎn 1865 un grup de oameni de artă şi cultură, entuziaşti, din care făceau parte Constantin Esarcu, C.A. Rosetti, V.A. Urechia, Nicolae Kretzulescu şi Al. Odobescu, pun bazele Societăţii Culturale „Ateneul Român“. Toţi doreau ca viitoarea societate să-şi aibă sediul într-un „edificiu care va fi închinat în exclusivitate artei şi ştiinţei, deci arhitectura va trebui să corespundă acestei destinaţii“. Primăria donează terenul pe care erau deja turnate fundaţiile viitorului manej, edificiu aparţinând Societăţii Ecvestre Române. Proiectul prevăzuse dimensiuni considerabile. Destinaţia iniţială a terenului se schimbă însă şi se hotărăşte ca în locul manejului să se ridice clădirea Ateneului Român. Dintre toate proiectele prezentate, a fost ales cel al arhitectului francez Albert Galleron, cel care proiectase în Bucureşti Palatul Băncii Naţionale (1880–1885). Noul proiect va utiliza fundaţiile deja existente. Descriind un cerc, ele vor sta la baza sălii de concerte. Albert Galleron va fi asistat de o comisie tehnică formată din arhitecţi şi ingineri români: Grigore Cherchez, Al. Orăscu, Constantin Băicoianu, Ion Mincu şi Ion Socolescu. Membrii acestei comisii aveau studiile făcute la Paris şi aveau concepţii artistice şi tehnice comune cu autorul proiectului.

Read more...